Cercetătorii au studiat mai multe sepii, nevertebrate din grupul cefalopodelor, înrudite cu caracatiţele şi calmarii.
Sepiile au capacitatea de a vedea multi-direcţional lumina polarizată. Profesorul Justin Marshall, un reputat specialist care a scris un număr de peste 20 de lucrări despre polarizare, afirmă că oamenii nu au încă un limbaj cu ajutorul căruia să descrie rolul luminii polarizate în Natură.
Conform aceluiaşi specialist, majoritatea oamenilor sunt familiarizaţi cu conceptul de polarizare doar prin intermediul ochelarilor de soare polarizaţi. Cu toate acestea, lumina polarizată este foarte importantă şi pentru om – de pildă, este folosită în anumite instrumente optice, pentru detectarea unor tipuri de cancere ale pielii.
Lumina polarizată constituie o dimensiune invizibilă pentru oameni, în lipsa unor tehnologii specializate. Totuşi, se cunoaşte faptul că există multe specii de vieţuitoare care prezintă aşa-numita vedere în lumină polarizată (P-vision).
Mamiferele nu au această capacitate, spre deosebire de unele nevertebrate, precum crustaceele, cefalopodele şi unele insecte. Cu toate că aceste nevertebrate nu au capacitatea de a distinge culorile, ochii lor au evoluat în direcţia vederii polarizate.
„Au evoluat pentru a detecta un tip de lumină pe care noi nu-l putem vedea. În plus, aceste vieţuitoare prezintă pe corp desene vizibile în lumină polarizată, fapt care le oferă un gen unic de camuflaj în faţa prădătorilor. În timp ce culoarea este foarte folositoare în mediul terestru sau cel cu ape de mică adâncime, nu-şi are rostul pentru vieţuitoarele care trăiesc în ape adânci, din cauza modificărilor spectrale ale luminii la diferite adâncimi sau în medii cu caracteristici optice diferite. În aceste condiţii, vederea în lumină polarizată a evoluat pentru a stabili cel mai eficient mod de comunicare între membrii acestor specii”, susţine profesorul Justin Marshall din cadrul Universităţii Queensland, Australia.
Sursa: Science Alert